Ilinca Mazga va rămâne în istoria fotbalului vasluian drept prima femeie arbitru.

Ea a făcut acest pas în urmă cu șase ani, iar de atunci nu a renunțat la arbitraj, dorind să facă performanță într-un sport dominat de bărbați.

La cei 20 de ani împliniţi, Ilinca se laudă cu meciuri conduse de la linie în ligile a patra şi a cincea. A trăit și atmosfera creată de galeria echipei Steaua București, în liga 4, unde a fost delegată, grație faptului că este studentă la Universitatea Națională de Educație Fizică și Sport București.

Ilinca Mazga este conştientă că a spart gheaţa, devenind prima femeie arbitru din Vaslui: “De asta vreau să muncesc cât mai mult şi vreau să nu dau greş. Vreau să fiu un exemplu şi pentru alte fete”.

În liceu, ea a jucat fotbal, fiind componentă a echipei feminine de la Liceul “Emil Racoviţă”.

Visul ei e să ajungă purtătoarea ecusonului FIFA.

”Să ai curajul să intri într-o lume unde bărbații domină nu este un lucru ușor!”

-Cum e să fii arbitru?

-Pot să spun că ideea de a fi pe teren mă umple de extaz de fiecare dată. Niciodată nu e la fel, întodeauna jocul de fotbal mă surprinde, în bine din fericire. Nu mă văd făcând altceva decât să fiu pe teren.

-Cum e experiența ca arbitru la județ?

– Așa cum e normal, întodeauna trebuie să pornesti de jos. Când m-am apucat de arbitraj în 2014, fotbalul la județ nu era atât de promovat cum este astăzi și bineînțeles nu a fost totul roz de fiecare dată. Însă, în momentul de față fotbalul de județ este o competiție care îți poate ”fura“ câteva ore din weekend pentru a veni și a privi meciurile.

-La ce nivel ai ajuns să arbitrezi?

– În momentul de față arbitrez la județ și la juniori republicani. Din păcate, anul trecut nu am reușit să promovez, dar îmi doresc să se întâmple lucrul acesta cât mai curând.

-Cum se descurcă o fată în sportul dominat de bărbați?

-Lucrurile nu sunt întodeauna roz. Să ai curajul să intri într-o lume unde bărbații domină nu este un lucru ușor. Primul pas este mai greu pentru că dacă reușești să înțelegi ceea ce exprimă de fapt acest sport nu o să mai vrei să ieși niciodată din lumea asta. Pe mine personal, m-a maturizat foarte mult și nu aș renunța niciodată la sentimentele pe care le am în momentul în care intru pe teren.

-De regulă, ce mesaje primești de la spectatorii de pe margine? Ai avut și mesaje indecente?

– Am avut norocul ca fiind prima fată arbitru din județul meu, oamenii să îmbrățișeze frumos ideea aceasta și am fost ferită într-un fel de toate aceste lucruri. Dar, bineînțeles că au existat și vor mai exista momente în care oamenii depășesc limitele bunului simț, dar până la urmă aceasta îmi este meseria și contează mai puțin astfel de lucruri. Eu încerc de fiecare dată să îmi fac cât mai bine treaba.

-Care sunt planurile tale de viitor?

– Mereu am încercat să iau treptat lucrurile din viața mea, iar din acest motiv nu am făcut o tragedie din lucrurile care nu mi-au ieșit. Sper să reușesc să ajung cât mai sus, bineînțeles visez la ecusonul FIFA ca orice arbitru, dar știu și că în momentul de față mai am mult de muncit!

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here